Sunt pe deplin încredințată:
Marin Sorescu a scris proză ritmată
În „Unde fugim de acasă?”.
Însă vreau să mă fac înțeleasă
Aici, intenționat, o redau ca poezie
Să-ți fie mai ușor de citit ție.
Aprope teatru, aproape poeme, aproape povești
Aproape e imposibil să te împotrivești
Să nu le ții aproape și să le citești.
Mai jos, de trei ori magicării:
Scamatorii, scamatorii, scamatorii
Ați văzut voi, copii,
un om care mănâncă săbii de trei ori pe zi?
Și care scoate un porumbel, soarele și tot cerul dintr-o batistă?
N-ați văzut, puneți-l pe listă.
Dar ursul care a învățat carte
și spune la toată lumea că vrea să urmeze mai departe?
Știți cum se face să dispară în ceață
un borcan cu dulceață?
Tii!
Dar multe nu știți voi, copii!
Repede la circul cel mai înalt
să vă îmbogățiți cunoștințele în asalt.
Aici e ca la teatru,
înțelegi totul dacă ești cu ochii în patru.
Cântă muzica, spectatorii au înlemnit:
programul e nemaipomenit.
Un om pescuiește, aruncând undița în sală,
ca în iazul de la moară.
Din coafura unei doamne frumoase
a scos două broaște țestoase,
iar din sufletul unui vecin
a pescuit un rechin.
Să nu credeți că toate acestea sunt minciuni
sau că, doamne ferește, la circ se întâmplă minuni.
Acrobații aceștia, care se dau peste cap în aer, pot sări așa
fiindcă sorb multă cafea.
Eu — las’ că-s și mai ușor —
dacă beau două cafele, zbor!
Mă ține atmosfera ca pe aeroplan
și scriu poezii pe tavan.
Atenție, urmează un număr interesant:
dansează un elefant.
Dansează singur, maimuțele l-au refuzat; mi se pare
că le-a călcat pe picioare.
Și acum, aoleu,
un om bagă capul în gura unui leu.
Doar Emil zâmbește iară:
„Hm, e leu doar pe dinafară.
C-am mai văzut eu un urs alpin
și-n el era unchiul Marin”.
Să știți că la circ animalele nu sunt de pâslă sau de plută,
ci sunt autentice, sută la sută.
Leul l-ar mânca pe omul acela într-o clipită,
dar e dresorul lui și nu poate să-l înghită.
Și apoi l-au învățat părinții:
dacă mănâncă prea mulți oameni i se strepezesc dinții.
Bum! Bum!
A apărut fachirul dintr-un nor de fum.
Fachirul e un om extraordinar —
dacă vrea ne bagă toată fericirea în buzunar.
El e spaima aricilor, fiindcă îi place
să doarmă numai pe ace.
O, dar am rămas singuri. Toată lumea a plecat,
că programul s-a terminat.
Și n-o să se mai dea o dată
numai fiindcă am rămas noi, cu gura căscată.
Așa că mergeți acasă, închideți bine ușile
și, dacă vreți, faceți și voi circ cu păpușile.
Scufița Roșie și încă vreo câteva domnișoare
sunt bune dansatoare.
Iepurașul de catifea va face salturi mortale
în gura celorlalte animale.
Pisica se va împrieteni la cataramă cu — săraca —
rândunica.
Dacă o să vi se pară prea mică trupa,
priviți-o numai cu lupa.
Așa o să puteți vedea cele mai grozave animale
din pădurile ecuatoriale.
%20by%20Mercer%20Mayer.jpg)
