Rime cu tot felul de -nime. Nime nu vine aici de la nimeni, ci este sufix. Reiterez, rime cu sino-, anto-, omo-, paro- nime.
Fiecare dintre cele patru -nime există datorită unei perechi de cuvinte, spre exemplu:
sinonime: prieten - amic
antonime: prieten - dușman
omonime: broască (apă) - broască (ușă)
paronime: eroare - oroare
Calamburul (sau jocul de cuvinte) apare prin echivocul rezultat din asemănarea formală a unor cuvinte deosebite ca sens, în comunicarea de zi cu zi și, mai ales, în textele literare.
Calamburul se poate manifesta fie în prezența ambilor termeni, în raport de omonimie („La vremuri noi… tot noi”) sau paronimie („De la eroare la oroare”), fie doar în prezența unuia dintre aceștia, celălalt fiind evocat de context (cf. Wikipedia)
M-am tot gândit cum să le distribui, cum să le împart: inițial am intenționat să fac postări separate, una pentru omonime și paronime, alta pentru sinonime și antonime, dar între timp mi-au atras atenția alte perechi de cuvinte, cum ar fi variantele feminin-masculin și/sau singural-plural (pardon singular-iepural!), care și ele la rândul lor s-au organizat (ca un făcut! clar asta a fost intenția poetului) în calambururi și jocuri de cuvinte.
Și pentru că s-au strâns jocuri de cuvinte din atâtea surse, am decis să le adun pe toate în același loc. Mai mult, nici măcar nu le mai grupez. Ideea este ca această postare, respectiv fiecare poezie, să constituie (dacă doriți, evident!) un exercițiu semantic:
Recunoașteți ce anume creează calamburul? Provine din sinonime, antonime, omonime, paronime SAU din genul și numărul substantivului SAU din altă categorie de cuvinte?