Deja vu

sau O muză se amuză

Se întâmplă atunci când vezi o ilustrație și ai sentimentul unui deja vu: îți pare cunoscută, ai mai văzut-o undeva, nu întocmai identică dar foarte asemănătoare în ansamblu (postura și/sau expresia personajelor, decor etc...) Credeți probabil că este o coincidență. Dar coincidențele nu sunt întâmplătoare. Lucrurile se petrec astfel: 

Un ilustrator este concentrat asupra unui text pe care și-a propus să îl ilustreze. El, ilustratorul (chiar dacă e o ea!), invocă muzele spre a-l inspira și așteaptă cu înfrigurare un semn providențial. 

Dar nu este singurul în situație. Ca el, mulți alți ilustratori și-au luat textul în primire, l-au citit, s-au aplecat deasupra mesei de lucru dar ... inspirație ioc! Și ei, la rândul lor, invocă acum o muză.

Muza, asaltată de atâția pretendenți la favorurile ei creativ-artistice este, fără doar și poate, copleșită de volumul de muncă. Ca atare, are motive foarte întemeiate să-și ușureze munca doar că fiind muză, se și amuză în același timp, îmbină utilul cu plăcutul. 

Cum își simplifica munca?! O înjumătățește: transmite scânteia inspirației fiecărui aspirant, dar ACEEAȘI la câte doi deodată.  

Ia bobul (sau bobița sau grăuntele - cum sună mai bine?) de inspirație, îl taie, HÂRȘTI!, în două, apoi insuflă câte o jumătate în mintea sau sufletul solicitanților (rămâne ca cercetări ulterioare să decidă exact prin ce parte a corpului pătrunde inspirația). Și uite așa, inițială sămânță de inspirație se împarte jumi-juma între doi ilustratori, care atenție!, lucrează la texte diferite, autori diferiți, în perioade de timp diferite. Nu întrebați cum e posibil, cert e că așa se întâmplă. Posibil să aibă legătură cu universurile (artistice) paralele... numite aici și UNIVERSIUNI PARALELE.

Nu am acces acum la toate aceste „experimente-amuzamente” ale muzei dar pe cele pe care le știu, vi le pun acum la dispoziție:

Maimuțele: Cici din

Kornei Ciukovski. Victor Cijikov. Doctorul Aumădoare)

și Maria Franțevna din

Eduard Uspenski, Ivan Kraveț. Crocodilul Ghena și prietenii lui

 ***, Maurice Sendak. I Saw Esau

***, Valentin Litvinenko. Jupîn Cotoilă

Cotoi cu pălărioi

din Dr. Seuss. I can read with my eyes shut!

și Domnul Zăpăcilă din

Mauri & Tarja Kunnas. Noapte bună, domnule Zăpăcilă

Cavalerul Alb (sus) Lewis Carroll, Helen Oxenbury. Alice Through the Looking

și Don Quijote (jos) din Miguel de Cervantes, Eugen Taru. Don Quijote

 ambii la fel împiedicați, împleticiți și stângaci

Crocodilii ”numai smalț”

Marin Sorescu. Ileana Surducan. Se mută circul înapoi

și Buclă de lână (dreapta) din

Constanța Buzea, Maria Brudașcă. Cărticică de 4 ani

***, Lică Sainciuc. Enciclopedia cu zâmbete (sus)
Kornei Ciukovski. Victor Cijikov. Doctorul Aumădoare (jos)

Astrid Lindgren, Ingrid Nyman. 

O cunoști pe Pippi Șosețica

Constantin Munteanu, Magda Bîrsan. 

Stele mici pentru pitici

Învățați copii, cu-ncetul literele, alfabetul 

de Anatol Ciocanu și Aurel Guțu

Madlen de Ludwig Bemelmans

Carmen Tiderle, Vali Petridean. Pe dos

Constanța Buzea, Maria Brudașcă. Cărticică

Codiță de Eva Gabor

și Mog din Meg's Eggs de Helen Nicoll si Jan Pienkowski

stema comunistă a României
prezentă la începutul multor cărți din aceea perioadă

și stema teatrului din

Oliver Jeffers. Incredibilul băiețel mâncător de cărți