luni, 4 octombrie 2021

Humpty Dumpty

sau cel mai celebru ou (spart)

Humpty Dumpty este un personaj dintr-o poezioară din folclorul englezesc pentru copii (Nursery Rhymes), de fapt, unul dintre cele mai cunoscute din lumea anglofonă. 

Este portretizat aproape întotdeauna drept un ou personificat deși textul nu îl descrie explicit ca atare, probabil, pentru că inițial a circulat sub formă de ghicitoare.

Originile sale sunt necunoscute. În acest sens au fost propuse mai multe teorii care să explice semnificațiile sale originale, majoritatea făcând trimitere la diverși oameni de stat, conform Wikipedia

Ca personaj literar și alegorie, el a apărut sau a fost menționat într-un număr foarte mare de opere literare în care are fie rolul principal, fie rol episodic sau secundar (pe cele despre care știu le voi menționa mai jos), cea mai cunoscută fiind, evident, Through the Looking Glass de Lewis Carroll (autor), John Tenniel (ilustratorul primei ediții, 1871). Această lucrare a apărut și în limba română, în diferite ediții, traduceri și ilustrații. 

ORIGINALUL:
Humpty Dumpty sat on a wall,
Humpty Dumpty had a great fall;
All the king's horses and all the king's men
Couldn't put Humpty together again.
TRADUCERI în limba română:

Coco-Cocou, gras burduf
De pe un zid a făcut buf
Toată curtea regelui
Nu-l mai poate pune la locul lui.
(Frida Papadache, 1971)

Ouț Piticuț ședea cocoțat pe un zid
Deodată a căzut și s-a prăbușit în vid.
Toți caii și curtenii regali s-au luptat în zadar
Pe Ouț Piticuț să-l ridice la locul lui iar.
(Ioana Ieronim)

Humpty Dumpty pe un zid cățărat stătea.
Humpty Dumpty de pe zid s-a prăvălit.
Toți caii și soldații regelui veniră pe loc, 
Dar nu fură în stare să-l pună pe Humpty Dumpty la loc.
(Lucian Popa, 2011)

Grăsun Grăsan sta pe un zid:
Grăsun Grăsan s-a prăbușit.
Soldații veniră și toți caii, dar,
N-a fost cu putință să-l urce înapoi iar.
(Nora Galin)

Hop Dop stătea cocoțat pe un zid,
Hop Dop se prăvăli în jos rapid.
Regele, cu toți caii și oștenii lui,
Oricât se strădui, nu reuși să-l repună locului.
(Daniela Grigore, 2013)

Hopa Mitică pe zid stă cocoțat
Hopa Mitică în cap a picat
Toți caii și oamenii Curții s-au chinuit
dar să-l pună la loc n-au reușit.
(fantezie proprie)

Redau mai jos diverse portretizări ale lui Humpty Dumpty, pe care le-am întâlnit în cărți fizice sau online, mai întâi cele din Through the Looking Glass, apoi cele din Mother Goose / Nursery Rhymes.

Cele mai multe sunt preluate de pe Fairyroom și Internet Archive

Paul Woodroffe

Traditional song

Petre Vulcănescu

Helen Oxenbury

Robert Ingpen

Eugenia Gapchinska

Maxim Mitrofanov

Leonard Weisgard

John Lord Vernon

Scott Gustafson

David Delamare

Brian Wildsmith

Floor Rieder

Eric Kincaid

Maria Mikhalskaya

Maria Bubleva

Blanche McManus

Barbara Cooney

Peter Chuklev

May Miturich

Berkova Dagmar

John Tenniel

Barry Moser

Yuri Vashchenko

Charles Addams

Barbara Klunder

Will Hillenbrand

Jesse Zerner

William Wallace Denslow

Lisl Weil

David Wariner

Walt Disney

W. Lougee

Tony Ross

Tommy DePaola

Diane Tippell

Cyndy Szekeres

Barbara Steadman

Sharon Lane Holm

Ann Schweninger

Richard Scarry

Ruth Rod

idem

Rosemary Wells

Feodor Rojankovsky

Robin Lawrie

Rob Gilbert

Alice & Martin Provensen


Hilda Offen

Lilian Obligado

John A. Nez

Nan Brooks

Miss Elliott

Michael Hague

Lucinda McQueen

Mary Engelbreit

Margaret Winifred Tarrant

Lucy Cousins

Sylvia Long

Zillah Lesko

Len Elbert

Landolls

Kate Greenway

James Marshall

Joseph Hirsch

Harry Bornstein

Vernon Grant

Anne Grahame Johnstone

Gina Smart

Gyo Fujikawa

Frederick Richardson

Fran Thatcher

Nancy Faulkner

Eulalie

Jean Chandler

CD Hullinger

Carolyn Bracken


Clare Beaton

Jeni Bassett

Nina Barbaresi

Barbara Reid

Aurelius Battaglia

Arthur Rackam

Arnold Lobel

Annie Kubler

Amye Rosenberg

sâmbătă, 2 octombrie 2021

Miau sau m-iau

Miau sau m-iau. După evitarea a îndelungate și amănunțite analize sintactice și semantice conchid cu fermitate că, în cazul de față, sunt corecte ambele forme, chiar concomitent, din simplul motiv că nu eu sunt cea care vorbește (pardon, miaună!), ci pisicile. De fapt, dilema nici nu e despre corectitudinea vreunei forme și/sau necesitatea cratimei... Întrebarea este ce anume își (m-)iau ele?! Să vezi și să nu [le] crezi. 

Marin Sorescu, Anamaria Smigelschi.
Cocostârcul Gât-Sucit. 1987

Marin Sorescu, Ileana Surducan.
Se mută circul înapoi. Arthur, 2016

Marin Sorescu, Ileana Surducan.
Se  mută circul înapoi. Arthur, 2016

Marin Sorescu, Anamaria Smigelschi.
Cocostârcul Gât-sucit. Editura Ion Creangă, 1987

Constanța Buzea, Klara Hadai.
Cărticică de șase ani. 1988

Constanța Buzea, Maria Brudașcă.
Cărticică de 6 ani. ASCR, 2011

Carmen Tiderle, Vali Petridean.
Fabrica de lipici. Humanitas, 2020

Nicolae Neagu, Ludmila Șevcenco.
Basmul cu Scufițu Roșu. Prut, 2004

Nicolae Neagu, Doina Botez.
Printre cărți, copii și cuburi. Editura IC, 1989

Nina Cassian, Karda Zenko. 
Povestea a doi pui de tigru...

Poftiți la covrigi

Covrigi, covrigi proaspeți! Nu, nu postez povestirile lui Aziz Nesin (deși le recomand!), ci folosesc această copertă drept pretext și introducere pentru fantezia de mai jos.

Aziz Nesin, Daniela Dravăț-Voiculescu. 1982

Da, am descoperit gaura covrigului: se plimba nestingherită în vestita coadă de câine dar nu pe maidane sau trotuare așa cum poate vă imaginați. Ei bine, am surprins-o defilând cu dezinvoltură în poezia autohtonă (și pe alocuri și în povești sau în traduceri). De parcă n-ar fi suficient că își ascunde mereu adevărata identitate în jurul covrigului, aici, în poezie, s-a tot deghizat în mai mulți autori/ilustrații dar nu i-a mers. Ne dăm seama și singuri că este, de fapt, una și aceeași. Ba mai mult, a avut curajul să coboare de pe coadă și s-o pornească la drum rostogolind covrigul.

Citatul de mai jos, despre simbolistica/importanța covrigului în cultura noastră, îl descalifică, aparent, în favoarea găurii care-l definește și îl acaparează:
”Ce definește covrigul? Nu e coca, relativ comună produselor de panificație, nu  e sarea, macul sau susanul (pe acestea le putem regăsi și pe cornuri sau chifle). Este gaura. Un covrig este definit de golul din mijlocul său. Un covrig fără gaură ar fi o simplă chiflă cam tare, pe care eu unul nu aș mânca-o.  Gaura, și doar ea, este ceea ce ne atrage la covrig. Nu e lipsit de semnificație că miezul ontologic al covrigului este constituit de ceva impalpabil și, nu doar necomestibil, ci și imposibil de mâncat.”

Dar dacă gaura este doar o fațetă, doar un fel unilateral de a vedea lucrurile?! De ce n-am acorda același credit și covrigului, în sine?!

Pentru că în același articol, pe care îl recomand spre integrală lectură, el, covrigul, este pe deplin repus în drepturi, prin apartenența formală (forma lui!) la două semne înrudite filosofic, și anume: 1) șarpele Uroboros și 2) semnul infinitului: cercul în general, cercul Yin-Yang în particular (zice-se că dacă despărțim jumătățile cercului Yin-Yang și le suprapunem într-un anumit mod, obţinem exact tulburătoarea imagine a unui covrig). 

De fapt, abordarea prin prisma acestei înrudiri filosofice cu simbolurile eternității răstoarnă chiar relația de subordonare a covrigului la gaura lui. Covrigul își recapătă puterea. Și oricare dintre noi o putem asimila pentru că îl putem mânca. Să mănânci un covrig comportă astfel două sensuri: 1) să distrugi cercul vicios al eternei reîntoarceri, atingând Nirvana, și 2) să încorporezi metabolic nemăginirea, făcând-o parte din structura ta internă.

Inițial am vrut să numesc această postare Covrigi, colaci și alte cercuri. Dar până la urmă, am decis să-i dau covrigului ce-i al covrigului și să nu îl amestec cu chestii care nu-s de mâncare. Ca atare, această postare îi rămîne dedicată doar lui, cel care poate fi mâncat, fizic și material. 
Alte cercuri vor fi tratate într-o postare viitoare, și anume Uroboros

Poate vă simțiți înșelați în așteptări: am promis covrigi proaspeți și în locul lor, de fapt, am oferit filosofie despre relațiile lui indestructibile cu găuri și alte concepte legendare. 
Revin așadar la ipostazele în care l-am imortalizat!

Observ această gaură în covrig
Și realitatea ei mă ia cu frig,
Când mă gândesc că poate mâine
Ne va-nghiți pe toți, cu tot cu câine.

Constanța Buzea, Klara Hadai. Cărticică de 5 ani

Constanța Buzea, Maria Brudașcă.
Cărticică de 5 ani

Ana Blandiana, Doina Botez. Întâmplări din grădina mea

Gheorghe Tomozei, Doina Micu. Carte de motanică
Carmen Tiderle, Vali Petridean. Cine a pus piper în mare
idem

Oana Lazăr, Victoria Rață. Inventatorul de cuvinte

Grete Tartler, Dan Schobel-Roman. Întâmplări în dicționar

***, Elena Karachentseva, Simion Zamșa.
În așteptarea lui Moș Crăciun

Nicolae Dabija, Violeta Dabija. Bondari cu motor

Constanța Buzea, Klara Hadai. Cărticică de 5 ani

Constanța Buzea, Maria Brudașcă. Cărticică de 5 ani
idem

Traian Oancea, Maria Constantin. Cântec pentru iepuraș

Ion Caraion, Maria Constantin. Lucrurile de dimineață

Victor Tulbure, Zaharia Buzea.
Hai încetul cu încetul să învățăm tot alfabetul!

Arina Gheorghiță. Alfabetul desenat mai ușor de învățat

Gianni Rodari, I. Darie

Gianni Rodari. A. Kokorin. Malis, 1987
preluată de AICI

Gianni Rodari de aici

Alexandru Șahighian, Raisa Isneazova.
Dacă numeri pân-la zece

Anatol Ciocanu, Aurel Guțu. 
Învățați, copii, cu-ncetul literele, alfabetul


Robyn Supraner, Evelyn Kelbish.
Draw me a circle. Simon and Schuster, 1970


vineri, 1 octombrie 2021

Dr. Aumădoare vs. Dr. Dolittle

Vă place Doctorul Aumădoare? Vreți mai mult? Pentru că există mai mult. Există mult mai mult!

ilustrații: V. Cijikov. editura Ion Creangă, 1978

Le luăm pe rând, dar nu cronologic ci în ordinea în care le-am cunoscut (cel puțin eu!):

Doctorul Aumădoare (Doctor Aybolit în rusă): După cum este menționat în pagina de titlu este o adaptare după Hugh Lofting. Noul autor, Kornei Ciukovski, a (re)creat altceva: a păstrat câteva personaje principale și un oarecare fir epic din original și a adăugat alte elemente specifice: Sarah (sora doctorului) este rusificată în Varvara, noi apariții sunt Tania și Vania (copii apropiați doctorului și foarte simpatici), Barmaleus etc... Este marele lui merit că printr-o adaptare a creat o operă nouă și foarte reușită, dedicată copiilor. Ilustrațiile lui V. Cijikov (Victor Chizhikov) au desăvârșit-o. Am avut cartea în copilărie, îmi este întipărită puternic în memorie, de aceea, orice altă variantă de ilustrație (întâlnită pe parcurs) nu se mai poate ridica la înălțimea ediției pe care am avut-o eu când eram mică. 
Dar cu textul este altă treabă. Între timp, nu mai sunt copil și am avut curiozitatea să caut opera lui Hugh Lofting, descoperind astfel originalul.
O adaptare indiferent cât de reușită ar fi ea, rămâne o adaptare care, prin excelență, prescurtează textul inițial, îl face accesibil unei vârste mai mici decât ținta originală și, ca atare, mai taie din întâmplări, din personaje, pierde mult din nuanțe, din subtilități, din exprimare, din stilistică. 

Doctor Dolittle: Ei bine, dacă textul adaptat v-a plăcut și v-a captivat atunci, cu siguranță, veți descoperi că originalul este de-a dreptul măreț! Am citit în engleză și ca nivel de lectură este accesibil celor care au un minim antrenament de lectură în engleză.
Originalul se numește The Story of Doctor Dolittle a apărut în 1920 și este volumul 1 dintr-o serie care conține în total 14 volume, apărute între anii 1920-1952.
După lectura în format .epub, pe telefon, a primului volum am fost atât de încântată încât l-am început pe al doilea cu o oarecare spaimă că nu se va putea ridica la înălțimea primului. Am greșit, spre bucuria mea. Următorul a fost și mai reușit. Și cam așa a mers treaba și cu celelalte. Gradul de originalitate și inventivitate al aventurilor imaginate (mai ales în ce privește teoriile naturaliste despre fauna și flora atât de dragi micului doctoraș) cresc exponențial cu fiecare dintre volumele parcurse!
Din păcate, nu le am fizic pe niciunul dintre ele, le-am descoperit a fi disponibile online (.html) sau de descărcat gratuit (.epub,  kindle, .txt etc...) în cadrul proiectului Gutenberg din diferite țări, SUA, Canada, Australia. 
Așa am ajuns să dețin un record de vreo 10 volume electronice pe care le păstrez cu sfințenie (mai ales, că la un moment dat, dintr-o eroare a telefonului le-am pierdut și a fost ceva muncă să le recuperez!) și pe care vreau să le dublu-salvez și aici, și în același timp să vi le împărtășesc: 

  1. The Story of Doctor Dolittle (1920)
  2. The Voyages of Doctor Dolittle (1922)
  3. Doctor Dolittle's Post Office (1923) sau aici
  4. Doctor Dolittle's Circus (1924)
  5. Doctor Dolittle's Zoo (1925)
  6. Doctor Dolittle's Caravan (1926)
  7. Doctor Dolittle's Garden (1927)
  8. Doctor Dolittle in the Moon (1928)
  9. Gub-Gub's Book, An Encyclopaedia of Food (1932) rețete
  10. Doctor Dolittle's Return (1933) sau aici
  11. Doctor Dolittle's Birthday Book (1936) citate
  12. Doctor Dolittle and the Secret Lake (1948)
  13. Doctor Dolittle and the Green Canary (1950)
  14. Doctor Dolittle's Puddleby Adventures (1952)

Acestea sunt toate volumele în original. 
În online se găsesc multe titluri care conțin Doctor Dolittle însă acestea sunt prescurtări, adaptări sau extrase din unul sau mai multe din cele de mai sus.
Las link-legătura unui fan-site, și anume puddleby.tripod unde puteți afla mai multe despre autor / titluri.
În noiembrie 2019 a apărut Doctor Dolittle the Complete Collection de Hugh Lofting, cu ilustrațiile originale (ale autorului), publicat de Alladin, 3264 pagini, disponibil în paperback, hardback, Kindle, audible și conține toate volumele de mai sus (13), mai puțin Birthday Book (care, oricum, conține citate din volumele anterioare).

Înțeleg din fotografia de mai jos că cele 13 volume sunt grupate în 4 volume.

sursa aici

Motivul pentru care apariția de mai sus este absolut EXTRAORDINARĂ: ultima ediție care reunea într-un set toate volumele este deja VINTAGE! 

În căutarile mele anterioare NU am găsit nicăieri pe internet vreun set similar: uneori am găsit seturi de 3 sau 6 cărți, iar singurul set complet (12 volume, fără Gub Gub's Book) este First UK Editions, First Impressions și cel mai probabil are în jur de 50 de ani de la apariție (mai investighez încă anul apariției!).

A complete set of Dr Doolittle by Hugh Lofting, 1922-51,
12 volumes, First UK Editions, first Impressions. sursa aici

Firește, mi-aș dori să le văd traduse în limba română, pe oricare dintre seturile de mai sus ☺
Pentru că veni vorba despre limba română, mă străduiesc să semnalez mai jos toate aparițiile. Deocamdată știu despre acestea:

editura Tineretului, 1963


ilustrații: Vladimir Suteev. Editura Ion Creangă, 1976

Editura Eurovis, 1996. 114 p.
Ilustrator: Adi Sandu. Editura: Hartmann, 2005. 110 p.

ilustrații: Cătălin Nedelcu. Editura Agora. 2013. 88 p.

Repovestire de Kathleen Olmstead, cu ilustrații de Lucy Corvino,
Editura Curtea Veche, 2016. 160 p. 

Titlul de mai sus nu este doar neinspirat ci GREȘIT de-a dreptul întrucât traduce PRIMUL volum (adică The Story of Doctor Dolittle). Când am cumpărat cartea am am fost de bună credință și am crezut că traduce-repovestește al doilea volum
(The Voyages of Doctor Dolittle în traducere, desigur: Călătoriile doctorului Dolittle). Am fost neplăcut impresionată și chiar contrariată de această gafă editorială.

editura Gramar

editura Arthur. 2020. 160 p.

editura Corint. 2020. 336 p.