Puzzle(uri) Jigsaw Explorer

Jigsaw Explorer este o resursă gratuită online de rezolvat (și chiar creat propriile) puzzle-uri. 

Puzzle-urile pe care le creezi din imaginile alese nu sunt stocate pe site ci doar primești link-uri și varianta de încorporare pe site/blog personal.

Puzzle-uri de pe site au un mare avantaj: poți selecta numărul de piese al puzzle-ului (de la 6 la 1000), astfel: click pe ☰ (stânga sus) → Modify this puzzle → se deschide o fereastră pe mijloc: click pe pictograma pătrat (Choose the number of puzzle pieces). 

Firește, pot fi rezolvate pe întregul ecran: click pe pătratul din dreapta sus (Full screen mode)

Memo-Scufițe roșii

Un joc de memorie cu 12 perechi de Scufițe roșii mai obișnuite sau mai neconvenționale.

Se vede mai bine pe ecran întreg: click pe pătratul din dreapta jos. Înainte de a ieși din ecranul jocului, apasă Clasament, fie pentru a-ți introduce numele (real sau pseudonim, cum dorești!), fie pentru a-l consulta.

Distracție faină și Succes!

Where the wild things are

Scurt metraj animat, o producție Weston Woods, 1973, 1988 după titlul Where the wild things are scris și ilustrat de Maurice Sendak, publicat pentru prima dată de editura Harper E. Row, 1963

Producător: Morton Schindell

Adaptare și regie: Gene Deitch

Narator: Peter Schickele

Titlu apărut și în limba română, Regele tuturor sălbăticiunilor, traducere Roxana Jeler, editura Arthur, 2019

How the Grinch stole Christmas!

Titlu apărut și în limba română, Cum a furat Grinch Crăciunul, traducere Florin Bican, editura Arthur, 2015 (paperback), 2019 (hardcover)

Scurt metraj animat, o producție ?Kidtastic Apps (investighez încă) după titlul How the Grinch stole the Christmas scris și ilustrat de Dr. Seuss, publicat pentru prima dată de editura Random House, 1957

Producători: ?

Adaptare și regie: ?

Narator: ?

----------------------------------------------------------------------

Scurt metraj animat, o producție Cat in the Hat Production și MGM Animation Visual, 1966, după titlul How the Grinch stole Christmas scris și ilustrat de Dr. Seuss, publicat pentru prima dată de editura Random House, 1957

Producători: Chuck Jones și Ted Geisel

Regie: Chuck Jones

Cântece: text de Dr. Seuss; muzică de Albert Hague

Narator: Boris Karloff

Madeline

Scurt metraj animat, o producție Columbia Picturesc (seria Jolly Frolics), UPA și International Film Bureau, 1955 după titlul Madeleine de Ludwig Bemelmans publicat pentru prima oară de editura Viking Press, 1939

Realizator: Stephen Bosustow

Regizor: Robert Cannon

Titlu apărut și în limba română, Madlen, la editura Arthur, 2015, traducere de Florin Bican 

Caldecott Medal : traduceri

Medalia Randolph Caldecott, pe scurt Medalia Caldecott, este un premiu anual pentru ”cea mai distinsă carte  ilustrată pentru copii” din America anului precedent. Se acordă ilustratorului acesteia de către ALSC (Association for Library Service to Children, o divizie a ALA adică American Library Association = Asociația Americană a Bibliotecilor). Pe lângă medalia în sine (locul 1), comitetul acordă și onorabilul loc 2 pentru un număr variabil (între unu și cinci) de cărți / ilustratori.

Premiul este numit după ilustratorul englez cu același nume.

Pentru a fi eligibilă Caldecott cartea trebuie să fie publicată în Statele Unite, în limba engleză iar ilustratorul să fie american.

Câștigarea premiului aduce după sine o creștere substanțială a vânzării cărții, respectiv, a notorietății ilustratorului. Marcia Brown este cea mai recunoscută ilustratoare Caldecott, fiind câștigătoare a trei medalii și ”onorată” pentru șase cărți.

Tabelul este preluat de pe Wikipedia (mulțumesc copy/paste, am lăsat linkul în titlul de mai jos) și completat cu aparițiile traduse în limba română. 

Rime cu -nime

Rime cu tot felul de -nime. Nime nu vine aici de la nimeni, ci este sufix. Reiterez, rime cu sino-, anto-, omo-, paro- nime. 

Fiecare dintre cele patru -nime există datorită unei perechi de cuvinte, spre exemplu: 

sinonime: prieten - amic

antonime: prieten - dușman

omonime: broască (apă) - broască (ușă)

paronime: eroare - oroare

Calamburul (sau jocul de cuvinte) apare prin echivocul rezultat din asemănarea formală a unor cuvinte deosebite ca sens, în comunicarea de zi cu zi și, mai ales, în textele literare. 

Calamburul se poate manifesta fie în prezența ambilor termeni, în raport de omonimie („La vremuri noi… tot noi”) sau paronimie („De la eroare la oroare”), fie doar în prezența unuia dintre aceștia, celălalt fiind evocat de context (cf. Wikipedia)

M-am tot gândit cum să le distribui, cum să le împart: inițial am intenționat să fac postări separate, una pentru omonime și paronime, alta pentru sinonime și antonime, dar între timp mi-au atras atenția alte perechi de cuvinte, cum ar fi variantele feminin-masculin și/sau singural-plural (pardon singular-iepural!), care și ele la rândul lor s-au organizat (ca un făcut! clar asta a fost intenția poetului) în calambururi și jocuri de cuvinte. 

Și pentru că s-au strâns jocuri de cuvinte din atâtea surse, am decis să le adun pe toate în același loc. Mai mult, nici măcar nu le mai grupez. Ideea este ca această postare, respectiv fiecare poezie, să constituie (dacă doriți, evident!) un exercițiu semantic: 

Recunoașteți ce anume creează calamburul? Provine din sinonime, antonime, omonime, paronime SAU din genul și numărul substantivului SAU din altă categorie de cuvinte?

Cine știe mai multe povești

Am postat deja câteva jocuri pe baza acestor cărți de joc. 

Pot fi regăsite/jucate după eticheta CȘMMP.

Acum vreau să vi le arăt integral: Cine știe mai multe povești, joc de cărți ilustrat de Clelia Ottone, publicat de Întreprinderea Poligrafică Banat – Timișoara, în 1968, recomandat pentru copiii între 6-9 ani. Alte detalii despre acest joc am mai găsit pe internet pe boardgames-blog.ro

În obiectul Google Slides avansați cu → și  pentru ecran întreg apăsați ⋮ apoi Enter Full Screen

Puzzle CIJ

Puzzle Classics Illustrated Junior, cu o imagine preluată de pe internet.

Se vede/joacă și mai bine pe întregul ecran: click pe pătratul întrerupt din dreapta sus.

Scufițe roșii

A fost odată ca niciodată o POVESTE pentru copii, pe nume Scufița Roșie. Și această poveste a cunoscut atâtea versiuni și interpretări încât s-a încurcat între ele și n-a mai știut cine este ea cu adevărat. De aceea, și-a reluat firul epic de la început, pregătită să-l urmărească cu atenție și să descopere unde anume s-a pierdut pe sine. 

Pentru început totul a fost ușor și previzibil: mama o trimite pe Scufița Roșie cu un coș plin cu bunătăți la bunica, sfătuind-o să păstreze calea și să nu se abată din drum. Fetița se întâlnește la scurt timp după aceasta cu lupul care îi propune să întârzie nițel cât să culeagă niște floricele frumușele pentru bunica. Ceea ce Scufița și face. Și nu atât pentru că a convins-o lupul cât pentru că și ea își dorea să mai tragă puțin de timp într-o așa zi frumoasă. 

Povestea se complică când fetița e pregătită cu adevărat să plece la bunica dar se trezește în mijlocul pădurii în fața mai multor cărări. Care cărare este cea corectă?! Nici POVESTEA nu știe. Dar, acum și aici, își dă seama că e punctul de cotitură care a generat toată confuzia din viața ei. Pe care cale să apuce?! Și tot acum și tot aici trăiește un moment cu adevărat cuantic în care realizează că, de fapt, TOATE căile și cărările din fața ei sunt corecte. În lumina actualelor cunoștințe științifice (n.a. teoria cuantică) realizează că POATE să apuce pe fiecare cale și că, de altfel CHIAR a și făcut-o. A mers pe toate cărările. În același sau în alt timp. Și pe fiecare cărare, firul epic a șerpuit altfel, a avut o altă versiune. Mai multe versiuni în tot atâtea universuri paralele: pe scurt, universiuni paralele. 

E foarte probabil ca în toată această situație să-și fi manifestat influența și MUZA amuza despre care am mai amintit deja în deja vu. A suflat ea semințe, spori și grăuncioare de inspirație spre atâția autori și ilustratori care n-au făcut altceva decât să sporească măreția POVEȘTII. 

Ei, autorii și ilustratorii inspirați sunt mulți. Eu am aflat doar despre câțiva dintre ei pe care îi și înșir mai jos, conform formei în care au manifestat POVESTEA.

Francisca Stonenescu. Ana și lupul : Scufița Roșie pentru cititorii profesioniști

idem