Citate cu cărți (23)

ce crezi că citesc?

— Și toate cărțile! suspină mama. Ce să facem cu ele?

— Să le aruncăm pe foc! propuse tata.

S. îi privi foarte sever și zise:

— Eu n-o să-ți pun pe foc revistele auto când o să fii pe lumea cealaltă!

Tatăl se înroși ca para focului și duse cărțile bunicului în pod. Douăzeci și trei de cutii cu cărți, grele ca pietrele de moară. Apoi se întinse pe canapea. S., în schimb, se strecură în pod, despachetă cărțile și le puse astfel încât să imite niște pereți. De câteva ori volumele căzură, dar, în cele din urmă reuși să-și facă un adăpost din cărți. Vechea pătură îi servi drept tavan, iar lanterna bunicului, ca sursă de lumină. Adăpostul fiind terminat, intră înăuntru cu cutia de lemn, cea care trebuia deschisă numai pe furiș. Spațiul dintre cărți mirosea a bunicul. De pe pătură cădeau fire de păr de câine, plutind ușor. Pe cutie era lipit un mesaj: Bună S.! Știu că nu-ți plac cărțile. Totuși, sper că le-ai salvat pe ale mele de la a sfârși în foc. Pentru ceea ce ce află în cutie vei avea nevoie de ele.

Descarcă, printează, completează. Distracție faină și succes!💚

Citate cu cărți (22)

ce crezi că citesc?

Un moș de lângă Vezuviu

Îl studia pe Vitruviu.

Când cărțile i-au luat foc

Se apucă să bea cu foc

Morbidul de lângă Vezuviu

Descarcă, printează, completează. Distracție faină și succes!💚

Citate cu cărți (21)

ce crezi că citesc?

Un bărbat intră în librărie. 

— Bună ziua! Aș vrea să-mi recomandați un roman polițist bun, plin de suspans. 

— Chiar știu unul ...

Descarcă, printează, completează. Distracție faină și succes!💚

Citate cu cărți (20)

ce crezi că citesc?

Într-una din zile, P. și cu mine stăteam de vorbă în bibliotecă. Era o încăpere frumoasă, lungă, cu un șemineu uriaș, pereții fiind acoperiți de la podea până-n tavan cu rafturi care gemeau de cărți: cărți de istorie, de grădinărit, de medicină, de călătorii. Pe acestea din urmă le adoram, mai ales marele atlas al doctorului, cu toate hărțile sale ale diferitelor țări din lume. În după-amiza aceea, P. îmi arăta niște cărți despre animale pe care le scrisese chiar doctorul.

— Frate, am spus eu, ce de cărți are doctorul... e plină încăperea! Dumnezeule! Ce-aș mai vrea să le citesc! Trebuie să fie grozav de interesante. Tu poți să citești, P.?

— Doar puțin, a zis ea. Fii atent cum întorci paginile alea, să nu le rupi. Nu, nu am timpul necesar să citesc... mult. Litera aia este un k, iar cealaltă este un b. [...] Să citești nu-i așa greu cum pare, odată ce ai deprins literele.

Descarcă, printează, completează. Distracție faină și succes!💚