ce crezi că citesc?
— Și toate cărțile! suspină mama. Ce să facem cu ele?— Să le aruncăm pe foc! propuse tata.S. îi privi foarte sever și zise:— Eu n-o să-ți pun pe foc revistele auto când o să fii pe lumea cealaltă!Tatăl se înroși ca para focului și duse cărțile bunicului în pod. Douăzeci și trei de cutii cu cărți, grele ca pietrele de moară. Apoi se întinse pe canapea. S., în schimb, se strecură în pod, despachetă cărțile și le puse astfel încât să imite niște pereți. De câteva ori volumele căzură, dar, în cele din urmă reuși să-și facă un adăpost din cărți. Vechea pătură îi servi drept tavan, iar lanterna bunicului, ca sursă de lumină. Adăpostul fiind terminat, intră înăuntru cu cutia de lemn, cea care trebuia deschisă numai pe furiș. Spațiul dintre cărți mirosea a bunicul. De pe pătură cădeau fire de păr de câine, plutind ușor. Pe cutie era lipit un mesaj: Bună S.! Știu că nu-ți plac cărțile. Totuși, sper că le-ai salvat pe ale mele de la a sfârși în foc. Pentru ceea ce ce află în cutie vei avea nevoie de ele.
Descarcă, printează, completează. Distracție faină și succes!💚
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu